Comunismul nu este o ideologie, ci expresia propagandistică a unei grupări teroriste şi a expansionismului moscovit. Partidul bolşevic creat de Vladimir Ilici Lenin era programatic o organizaţie teroristă. Liniile fundamentale de acţiune au fost preluate din catehismul revoluţionarului publicat în 1882 de "revoluţionarul" Serghei Neciaev; conform catehismului, "revoluţionarul" nu cunoaşte decât "ştiinţa distrugerii", "dispreţuieşte opinia publică", este "un om declasat, nemilos faţă de stat, faţă de societatea instruită", el trebuie să ducă un război pe viaţă şi pe moarte cu statul şi cu societatea!
Partidul comunist se defineşte ca fiind o unitate militară în care ordinele date de o minoritate bine selecţionată trebuiau executate neîntârziat şi fără discuţie de activiştii partidului transformaţi în simpli roboţi.
Comuniştii au utilizat în scopuri strict propagandistice termenii de democraţie, libertate, egalitate, cultură, solidaritate, cultivând în realitate ura, teroarea, dezbinarea, delaţiunea. Chiar şi marxismul a fost pentru ei un simplu instrument demagogic, deoarece teoria succesiunii ineluctabile a orânduirilor sociale de-a lungul istoriei şi a luptei de clasă ca fiind motorul evoluţiei omenirii, avea pentru spiritele simpliste valoarea unei teorii "ştiinţifice" irefutabile. Marx însuşi a fost denaturat, deoarece el era un implacabil adversar al Rusiei în care vedea pericolul principal care ameninţă civilizaţia europeană.
Comunismul n-a venit la putere prin voinţa liber exprimată de popoarele europene, ci impus prin intervenţia teroristă, brutală a armatei roşii. Ori de câte ori stăpânirea Moscovei a fost pusă în discuţie, armata roşie a intervenit "frăţeşte" pentru a restabili situaţia. Toţi liderii comunişti est-europeni, fără excepţie, au fost creaţii ale Moscovei şi s-au menţinut la putere numai graţie umbrelei prot
