şi ţări est-europene (inclusiv România) adiacente spaţiului Mării Baltice şi Mării Negre, precum şi reprezentanţi de frunte din SUA, Uniunea Europeană şi NATO, Cheney a folosit termeni de şi ţări est-europene (inclusiv România) adiacente spaţiului Mării Baltice şi Mării Negre, precum şi reprezentanţi de frunte din SUA, Uniunea Europeană şi NATO, Cheney a folosit termeni de o duritate fără precedent, remarcile sale, cântărite cu grijă (cum precizează "New York Times"), reflectând gândirea actuală a administraţiei Bush şi marcând nivelul cel mai scăzut de până acum al acestor relaţii. Ele survin pe fundalul confruntării în jurul programului nuclear al Iranului şi prefaţează în chip nefericit întâlnirea Bush - Putin, care urmează să aibă loc în iunie, la summit-ul G 8 de la Sankt Petersburg. E semnificativ că, încă de pe acum, senatorul republican John McCain i-a cerut lui Bush să boicoteze viitoarea reuniune, ca semn al nemulţumirii pentru politica antidemocratică adoptată de Putin. "Rareori, de la sfârşitul războiului rece, divergenţele dintre SUA şi Rusia au fost mai evidente", comentează "New York Times".

Într-adevăr, în Europa, în Orientul Mijlociu, în Asia Centrală, poziţiile celor două ţări diferă sensibil. În special, Washingtonul obiectează împotriva folosirii resurselor energetice ruseşti în scopuri politice. "Nici un interes politic nu e slujit atunci când petrolul şi gazele devin instrumente de intimidare şi şantaj", a spus Cheney. Mai mult, într-o aluzie transparentă la situaţiile din Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, el a precizat: "Nimic nu poate justifica atitudini care subminează integritatea teritorială a unor ţări vecine sau constituie amestecuri în activitatea mişcărilor democratice".

Ca o concluzie, turnând gaz peste foc, Cheney a îndemnat Rusia să urmeze exemplul ţărilor est-europene, pentru că "nu există altă opţiune".

@N