Zeci de detectivi particulari s-au întâlnit, la Timişoara, la sfârşitul acestei săptămâni. Toţi sunt membri ai Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România (ANDR), cea mai mare de acest Zeci de detectivi particulari s-au întâlnit, la Timişoara, la sfârşitul acestei săptămâni. Toţi sunt membri ai Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România (ANDR), cea mai mare de acest gen (160 de societăţi şi 700 de detectivi persoane fizice). Ei nu au uitat să-şi aducă şi o parte din gadget-urile atât de necesare profesiei: aparate foto ultraperformante sau reportofoane minuscule. Este pentru prima dată când detectivii particulari ies din conul de umbră şi acceptă să vorbească destul de deschis despre meseria lor. "Societatea românească nu este în cunoştinţă de cauză cu privire la serviciile oferite de detectivii particulari. Se limitează doar la nişte ştiri spectaculoase referitoare la infidelitatea în cuplu. Ne ocupăm şi de dispăruţi, copii cu probleme, cunoaşterea partenerilor de afaceri sau verificarea angajaţilor", spune Maria Bumbaru, preşedinta ANDR, psiholog de profesie. Prezenţa lui Bujor Florescu, şeful Direcţiei Investigaţii Criminale, le-a dat ocazia detectivilor să încerce să obţină un privilegiu: de a ajunge pe căi mai scurte decât un cetăţean obişnuit la informaţiile de care au nevoie.
Abraham - vedeta asociaţiei Vedeta Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România este Pavel Abraham, preşedintele de onoare, care n-a venit însă la întâlnire. El este şi autorul unui manual al detectivului particular, prima publicaţie de acest gen apărută în România. Breasla are şi o revistă cu circuit intern, "Lumea detectivilor", care conţine de la informaţii detaliate cu privire la aparatura de supraveghere până la sfaturi cum să se deghizeze: cu perucă, haină cu două feţe, măcar două perechi diferite de ochelari, pălărie, geantă comună şi discretă.
Cin
