In familia Dadarlat din Marginimea Sibiului, mestesugul palariilor ciobanesti se tine de peste 100 de ani.
Atunci cand Regele Carol a sosit in Marginimea Sibiului, cu alaiul sau de ministri si de oameni de seama, a fost intampinat la Saliste de un barbat cu o mustata viguroasa, imbracat in costum romanesc, care i-a oferit paine, sare si o palarie ciobaneasca. Ioan Dadarlat era primul palarier roman din Transilvania. Saptezeci de ani mai tarziu, fiul acestuia, Octavian, ii facea cadou, cu mandrie, Regelui Mihai, o alta palarie ciobaneasca. Din 1896 si pana astazi, traditia familiei a fost pastrata cu abnegatia specifica ardelenilor. Urmasii neamului Dadarlat confectioneaza fara intrerupere palarii, purtate de generatii si generatii de ciobani, tarani si, mai nou, de oraseni. Fotografia cu Ioan Dadarlat si cu Regele Carol spune multe despre saga familiei. Partea cu regele a fost arsa de un comunist infocat si-a ramas doar jumatatea cu taranul cel mandru, oferind palaria. Dupa ce s-a impus intr-o Transilvanie unde monopolul meseriei le apartinea ungurilor si sasilor, confectionarea de palarii a trecut hopul comunismului, iar in anii acestia afacerea familiei este dusa mai departe de nepotul primului palarier din Ardeal, purtator si el de mustata, Dan Dadarlat.
*
Ioan Dadarlat, primul palarier din Saliste, alaturi de sotia si de tatal sau "Mosul meu, Ioan Dadarlat, avea 15 copii si se ocupa cu negustoria", povesteste Octavian Dadarlat, care foarte curand va implini 80 de ani. "Pleca cu calul, cu caruta, dincolo, in Oltenia, peste munte, ducea opinci, palarii, talpa, foarfeci de tuns oile, si la intoarcere aducea la Saliste lana, porumb, ceara de albine, facea un fel de troc la stani si in sate. Saliste era pe atunci un loc important in Transilvania, avea scoala, bresle puternice, pantofari, tabacari, brutari, croitori de cos