Rodica si Tiberiu Oghercin cu un oaspete al standului expozitional romanesc
Nimeni nu vine in Germania pentru clima. Toata lumea vine pentru bani. Pentru meseriasi si specialisti, Germania a fost si mai este inca, o mina de aur. Pentru intelectuali si artisti, realizarea profesionala ramane, cel mai adesea, un vis.
Nu toti renunta, romanul e tenace, iar unii mai si reusesc, pe limba si cu talentul „de acasa", sa convinga ca nu sunt buni doar ca ingrijitori de copii si batrani.
Banateanca Rodica Oghercin e una dintre acestia, in cantecul ei adie boare de Caransebes, din „capitala gugulanilor". Nascuta in Banatul de pusta, la Lighed-Padureni, Rodica ne spune ca a cantat inca de mica, la gradinita, apoi la serbari de scoala generala si liceu.
Ore de canto a luat la Scoala Populara de Arta, avand-o ca profesoara pe Ana Pacatius, „doamna cantecului popular banatean", dupa cum o numeste Rodica. Cantatul de muzica populara banateana, ea l-a alternat, in tara, cu profesia de laborant chimist si cresterea a trei copii.
In 1994, Rodica Oghercin isi urmeaza sotul, pe „Tibi al ei" in Germania, stabilindu-se in inima muntilor Harz, la Bad-Grund -intre Göttingen si Hanovra-, unde in prezent lucreaza la un azil de batrani. Cantecul a revenit firesc, intai ca alinare a dorului de casa, de „Banatul lor cel scump, de cei dragi ramasi in tara".
Tibi e frizer si fredoneaza si el, intre un ras si un tuns, melodiile Rodicai, mai patimas ca Barbierul din Sevilla.
Tiberiu Oghercin e si „impresarul" sotiei sale, o insoteste peste tot si vorbeste ca un cunoscator al bransei si apucaturilor din show-business: „Asociatiile noastre din Germania nu au fonduri pentru muzica live. Majoritatea cred ca ar costa foarte mult sa inviti pe cineva sa-ti cante la o ocazie deosebita muzica live.
Multi au fost pacaliti ca se ci
