Cand imaginea omului politic primeaza, in locul legilor economiei se aplica legile lui Murphy.
Numarul companiilor in faliment a crescut, anul trecut, cu 61% fata de anul 2004, ajungand la 3.171 de societati, o treime din firme provenind din domeniul comertului, arata un studiu realizat de Coface Romania. De asemenea, numarul companiilor in reorganizare judiciara s-a redus cu 85%, de la 1.011 la 156.
Iar daca alaturi de companiile in faliment si cele in reorganizare judiciara, se adauga firmele a caror procedura de faliment a fost inchisa din lipsa de active, numarul agentilor economici afectati de insolventa s-a ridicat anul trecut la 3.582.
Potrivit lui Cristian Ionescu, directorul general al Coface Romania, comertul a ramas, la fel ca in 2004, sectorul cu cel mai inalt grad de risc din cauza "concentrarii veniturilor catre marii retaileri de tip hipermarket, supermarket, cash & carry si complexuri comerciale de tip mall".
Nu marimea conteaza
Asadar, anul trecut numarul de falimente a crescut spectaculos. Daca e sa comparam rata insolventei din Romania (0,7%) cu cea vazuta la membrii estici ai UE, numai in Ungaria se observa un procentaj mai mare (1,8%).
Inseamna ca, in sfarsit, bolnavii cronici ai economiei, aceia care molipsesc companiile viabile cu datorii neachitate si le constrang sa se imprumute de la banci la dobanzi inalte, se pregatesc sa iasa din joc.
S i totusi nu-i deloc asa. Trei mii de falimente, cu un sfert de procent peste media est-europeana, e numai o frectie la picior de lemn. Hai sa ne uitam si invers, nu la varful topului, ci in subsolul acestuia. Cei mai putini faliti provin din energie, minerit, metalurgie, industria de masini si echipamente.
In schimb, pe lista marilor datornici la bugetul de stat stau neclintite, in administrare speciala, Tractorul, FEPA Barlad
