O altă zonă în care oraşul s-a dezvoltat este cvartalul cuprins între Dealul Cetăţii şi cartierul Corneşti. Acest cartier se dezvoltă abia în secolul al XIX-lea. La acea vreme, la poalele dealului a fost amenajată o pivniţă a oraşului, unde iarna se depozitau bucăţi de gheaţă provenite din Târnava Mare, aflată în apropiere şi care vara deservea restaurantele urbei. Numele acestei pivniţe funcţionale până în anii 70 ai secolului trecut era Eiskeler (pivniţa de gheaţă). În limba română va primi numele de "Pivniţa de gheaţă a oraşului" sau "Gheţăria oraşului". Uliţa a primit numele de Schneidereiskeule, fiind locul unde se tăia iarna gheaţa. De altfel aici avem de a face cu una dintre cele mai răcoroase locuri din oraş în perioada de caniculă a verii, fapt ce permitea păstrarea la temperatură optimă a gheţii. Din această cauză tot aici se organiza patinoarul oraşului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Piaţa plutarilor

De aici se face accesul pe strada Târnavei (Kokelgasse) care în vechime avea un dublu scop. Pe de o parte avea rolul de a permite accesul spre cartierul Sichhof prin podul care se va construi în zona unde azi se găseşte şcoala, iar pe de altă parte înconjura aşa numita Holzmarkt (piaţa de lemne), locul unde se depozitau şi se vindeau lemnele pentru foc. Este posibil ca funcţionarea acesteia să fie mult mai veche şi să aibă legătură cu o ocupaţie practicată pe Târnavă şi anume plutăritul. Posibil ca această zonă din apropierea apei să fi fost în vechime locul unde acostau cei care practicau plutăritul şi aduceau mărfuri pentru oraş din Secuime. Piaţa de lemne avea o suprafaţă foarte mare şi cuprindea cvartalul între strada Târnavei, actuala stradă Anton Pann, strada Nouă şi strada Cloşca. Tot aici era locul în care de obicei aveau loc reprezentaţiile circului în secolul al XIX-lea.

Măgarii lui Broser

Aici se vor dezvolta d