De multe ori este prins la mijloc intre ordinele directorului general si interesele angajatilor. Obligat sa mearga pe sârma pentru a crea o punte de legatura intre conducere si angajati, managerul de resurse umane incearca sa-si câstige locul in nomenclatorul meseriilor si sa-si demonstreze utilitatea in relatiile de munca dintre sefi si subalterni. Foarte multe firme confunda inca managerul de resurse umane cu seful de personal, adica acea persoana care se ocupa doar cu gestionarea dosarelor de personal. Evident, in orice firma aceste lucruri sunt importante, insa managerul de resurse umane inseamna cu mult mai mult. „Un canal de comunicare, negociere si mediere intre conducerea manageriala si angajati, in asa fel incât sa genereze pe de o parte satisfactie pentru angajati, iar pe de alta parte - productivitate si performanta pentru firma“, sustin specialistii in domeniu. „Una dintre cele mai dificile misiuni ale directorului de resurse umane este aceea de a-i invata pe ceilalti manageri de departamente sa comunice cu subalternii. Atunci când un angajat pleaca, adesea el isi paraseste in primul rând seful ierarhic superior si apoi firma. Practic, cel care simte cel mai intens golul lasat este managerul in ograda caruia si-a desfasurat activitatea angajatul. Daca este un angajat valoros, lucrurile sunt mai complicate, fiindca este foarte greu sa il inlocuiesti imediat. De aceea, sefii directi trebuie sa comunice cu subalternii, sa-i faca sa se simta importanti, sa le comunice obiectivele in ansamblu, sa-i motiveze“, a declarat Loredana Iordache, manager de resurse umane in cadrul unei firme private. Nu de putine ori se intâmpla ca un bun angajat sau chiar un sef, la un moment dat, sa nu mai dea randament. Din lipsa de comunicare, seful ierarhic tinde sa-l sanctioneze pe subaltern fara sa cunoasca motivele pentru care s-a ajuns la aceasta situatie. Aici trebuie sa