"Dupa toate datele, la 16 mai 2006, Raportul de tara va recomanda admiterea Romaniei la 1 ianuarie 2007. O data cu asta se va ridica de deasupra Coalitiei de guvernare sabia lui Damocles. Argumentul stabilitatii politice necesare isi va pierde din autoritate. Nu intamplator, de altfel, si Traian Basescu, si Mircea Geoana isi permit deja sa sustina ca si pana la 1 ianuarie 2007 se pot petrece schimbari majore pe scena noastra politica. Sa nu fie constient premierul de aceasta realitate?" Reunita la Timisoara, Delegatia Permanenta a PNL a adoptat o Rezolutie avand drept punct major teza stabilitatii interne ca necesitate de interes national in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana.
In viata PNL de dupa alegeri, teza nu e o noutate. Anul trecut, Calin Popescu Tariceanu s-a razgandit in privinta demisiei, aducand drept argument major pericolul intruchipat de alegerile anticipate declansate in plin proces de monitorizare a Romaniei de catre Bruxelles. Pentru a fi si mai convingator, premierul si-a anuntat rasucirea spectaculoasa dupa intoarcerea de la Bruxelles. Sugestie mai mult decat batatoare la ochi: eu as demisiona, ca nu ma tin de scaun, dar oficialii europeni m-au avertizat sa raman. Ajuns nu demult pe meleaguri romanesti, Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, a pus si el accent, in discursurile sale pentru consumul intern romanesc, pe nevoia de stabilitate, disciplina, angajament. Nu intamplator, Documentul de la Timisoara are drept motto un citat din pledoaria lui Olli Rehn pentru ramanerea lui Calin Popescu Tariceanu in fruntea tarii.
Invocarea nevoii de stabilitate interna pentru indeplinirea angajamentelor in vederea integrarii e un instrument nu lipsit de eficienta, dovedind un insemnat capitol de inteligenta politica la nivelul actualei conduceri a PNL.
Popor nitel romantic, romanii sunt ostili celor care lasa impresia ca se
