În şcoli nu se pune accentul pe utilizarea limbii, ci pe literatură. Este încă adevărat că elevii sunt puşi să memoreze comentarii dictate de profesori sau din cărţi. Să nu uităm că În şcoli nu se pune accentul pe utilizarea limbii, ci pe literatură. Este încă adevărat că elevii sunt puşi să memoreze comentarii dictate de profesori sau din cărţi. Să nu uităm că învăţatul pe de rost, cum spunea Creangă, e
un meşteşug de tâmpenie
", a declarat Liliana Preoteasa, director în Ministerul Educaţiei. La proba scrisă de română a bacalaureatului, notele sunt din ce în ce mai mici, iar promovabilitatea scade de la an la an. În 2003 a fost de 96,72%, în 2004, de 95,35%, iar în 2005, de 92,75%. George Ardeleanu, asistent universitar la Facultatea de Litere, din cadrul Universităţii Bucureşti, şi autor de manuale de limba română la Editura Sigma, spune că "noile programe de bacalaureat au rămas conservatoare. La examenul naţional, la subiectul al treilea s-a păstrat vechiul principiu, spre exemplu caracterizarea personajului principal dintr-un roman studiat. Tot memorare presupune şi acest subiect. Primul subiect, textul la prima vedere, are întrebări formale, deja standardizate, ceea ce înseamnă jumătate de reformă". George Ardeleanu spune că, "în lucrările scrise ale elevilor, remarc absenţa coerenţei, iar în limbajul vorbit foarte multe greşeli gramaticale. Există greşeli fonetice, clişee de limbaj, parazitarul
deci
, de aici denotă şi o lene mentală".
Elevii au inventat un alt tip de folosire a limbii române, acela cât mai prescurtat. Astfel, "dacă" se scrie mai nou "dak" sau "dk", "că"="k", "chestii"="kestii", "trebuie"="tre", "nu ştiu"="nush", "telefon"="telu", "şcoală"="sc", iar pentru "foarte" avem litera "f". "Nu înţeleg de ce tinerii folosesc cuvinte înjumătăţite. Limbajul chatului este unul fragmentar şi influenţează limbajul vorbit. Cauza
