Malurile lacurilor bucurestene sunt o afacere banoasa care a ingrosat buzunarele multora. Unele au fost instrainate unor particulari care s-au grabit deja sa-si faca restaurante si case, altele au fost lasate voit in paragina pentru a le masca pe primele. Situatia lor juridica este in ceata, motiv pentru care Uniunea Europeana a refuzat sa aloce 13 milioane de euro pentru ecologizarea lacurilor. Municipalitatea a ramas doar cu studiile de fezabilitate, pentru care a cheltuit zeci de miliarde de lei.
Daca luam la bani marunti activitatea celor care se ocupa de lacurile si parcurile Bucurestiului, vom ramane impresionati de cate studii de fezabilitate s-au facut in ultimii trei ani. Bine. Intrebarea fireasca este si la ce le-a folosit. Pai, raspunsul este simplu. Au fost cheltuite zeci de miliarde de lei din bugetul Primariei Capitalei pe proiecte si studii care n-au ajutat la nimic.
Totul a inceput in 2003 cand conducerea Administratiei de Lacuri si Parcuri s-a gandit ca ar fi bine ca lacurile: Herastrau, Floreasca, Tei, Baneasa si Pantelimon sa intre intr-un program de ecologizare si reabilitare turistica, banii, 13 milioane de euro, venind de la Uniunea Europeana prin fonduri Phare.
Pentru a pune pe picioare un astfel de plan au fost comandate studii de fezabilitate. Firma care a luat lucrarea nu putea fi alta decat Romair Consulting SRL, cea care detine monopolul in acest domeniu. Nu exista lucrare de la Primaria Capitalei al carui proiect de fezabilitate sa nu fie facut de firma mai sus amintita, condusa de Gheorghe Boeru. Zis si facut. Au fost facute studiile de fezabilitate, pentru fiecare lac in parte, si proiectele tehnice. Numai pentru studiile de fezabilitate municipalitatea a dat din buget peste 22 de miliarde de lei.
INVESTIGATII. La capitolul proiecte si studii autoritatile locale au stat bine, cu realitatea din teren a fost insa m
