Daca in Uniune se va recurge la un "windfall gain tax", sa facem si noi la fel. Cei care urmaresc cu atentie scena economica si politica internationala nu au cum sa nu consemneze o serie de evenimente recente legate de energie. In primul rand este vorba despre evolutia pretului barilului, care a inregistrat noi maxime pentru ultimul deceniu, trecand de 75 de dolari SUA. Aici nu este vorba numai despre efecte ale incordarii dialogului intre SUA si alte tari, de o parte, si Iran; China, India arata un apetit in crestere fata de resurse epuizabile, ceea ce modeleaza atitudinea lor fata de Teheran. China, mai ales, se afla intr-o campanie de achizitie de campuri petrolifere, care sa-i asigure surse sigure de aprovizionare intr-un viitor cu multe necunoscute.
In Bolivia noul presedinte, Morales, a nationalizat campurile petrolifere si gazeifere, cerand companiilor petroliere si de gaz sa accepte noi conditii de exploatare. El nu a scutit de la acest tratament firma de stat Petrobras, a vecinului gigant (Brazilia), chiar daca acolo presedintele Lula are tot o orientare de stanga.
Rusia a avertizat (mai mult sau mai putin diplomatic) tarile vest-europene (UE) sa nu discrimineze fata de politica marilor companii ruse (Gazprom, de pilda) de diversificare a retelelor lor de distributie pe continentul european. De notat aici este ca, desi cancelarul Angela Merkel, care isi preluase mandatul avand o pozitie distanta fata de Moscova, a adoptat tot mai mult din politica ingrijita de predecesorul ei. Realitatea este ca in domeniul energiei nu se poate vorbi despre o pozitie comuna a Uniunii, ca Germania (companiile germane private si de stat) dezvolta relatii privilegiate cu Rusia. As mentiona aici ca compania germana Eon este un actionar semnificativ in Gazprom! Iritarea Poloniei, a tarilor baltice isi are o sursa in aceasta stare de fapt. Nici nu cred ca admonest
