Norman MANEA
Intoarcerea huliganului
Editia a II-a, prefata de Matei Calinescu,
Editura Polirom, Iasi, 2006, 392 p.
Editura Polirom va lansa foarte curind editia a II-a a romanului Intoarcerea huliganului de Norman Manea. Noua editie are o prefata (tradusa din engleza de Anca Baicoianu) semnata de Matei Calinescu, initial, un text pentru o conferinta. Revista noastra publica un fragment din aceasta prefata, ca o avanpremiera la acest eveniment editorial.
Cele trei teme majore, recurente si intretesute ale operei lui Norman Manea (cuprinzind atit fictiunea, cit si non-fictiunea) sint experienta Holocaustului, traita in copilarie, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial; existenta, ca om si ca scriitor, in interiorul unui sistem totalitar, si anume, varianta romaneasca a comunismului; respectiv, exilul. Aceste teme sint pe deplin dezvoltate in cartea cea mai direct autobiografica, intoarcerea huliganului (2003), care este si cea mai complexa opera a sa de pina acum. Este o carte de memorii, dupa cum se precizeaza in subtitlu, dar nu doar in intelesul obisnuit al cuvintului: pentru ca pe intreg cuprinsul ei sint inserate pagini de pura fictiune, ca si numeroase elemente caracteristice speciei eseului moral.
Ma grabesc sa subliniez ca prezenta elementelor fictionale (descrieri de vise, situatii imaginate, scenarii contrafactuale) este intotdeauna semnalata fara echivoc, iar „pactul autobiografic“ (adica angajamentul implicit al autorului fata de cititor ca faptele de viata pe care le relateaza sint adevarate, in sensul propriu al termenului) este respectat cu scrupulozitate. Manea stie prea bine ca a separa faptul real de fictiune e o datorie etica a memorialistului si, din acest punct de vedere, amintirile sale sint istoric si intern verificabile. Mai mult, cititorul isi da seama ca si atunci cind autorul des
