Dreptul de proprietate asupra catorva mii de hectare de teren, paduri si imobile din judetul Caras-Severin este revendicat de trei entitati separate, care se considera mostenitoare ale unei societati infiintate de Imperiul Austro-Ungar imediat dupa colonizarea Banatului. Patrimoniul acestei firme a fost nationalizat de comunisti, dupa ce, in perioada interbelica, era controlat de celebrii frati Ausnit. Societatea s-a numit, la un moment dat, Uzinele de Fier si Domenii Resita (UDR) si era considerata cea mai mare firma din economia Romaniei in privinta cifrei de afaceri, a capitalului social si a angajatilor. Doua dintre entitatile care revendica astazi calitatea de mostenitor al UDR sunt societati desprinse din vechea structura acum 44 de ani: Combinatul Siderurgic Resita si Uzina Constructoare de Masini din Resita (UCMR). A treia s-a constituit ca persoana juridica, sub numele de Asociatia Patrimoniala Silvio-Domeniala Resita-Oravita. Afacere de succes in secolul XVIII Dupa ce Banatul a trecut sub dominatia Imperiului habsburgic, prin pacea de la Pasarovitz (1718), curtea imperiala a decis reorganizarea exploatatiilor miniere si reorganizarea exploatarilor metalurgice din Banatul de Munte. Aflata direct sub administrarea fiscului imperial, societatea a fost inzestrata de Curtea de la Viena cu paduri, parte prin donatii, parte prin acapararea proprietatilor taranesti. Dupa mai multi ani, Curtea de la Viena a incercat sa vanda uzinele de la Resita. Nu a gasit cumparatori, drept pentru care s-a luat decizia modernizarii societatii. In criza financiara, conducerea imperiului a fost nevoita, la 1855, sa vanda o parte din domeniile sale, impreuna cu minele, uzinele si instalatiile existente unei noi societati. Achizitia a fost realizata de STEG -"K.u.R. oberprivillegierte Staatseinbahn Gesellschaft", firma cu capital international, care reprezenta interese de afac