Majoritatea românilor se gândesc cum să-şi plaseze economiile, astfel încât să obţină un profit cât mai mare. Investiţiile pe care le puteţi face diferă după gradul de risc acceptat, nivelul randamentului oferit, sumele minime necesare etc.

În ultimul timp au apărut şi în România o multitudine de alternative pentru plasarea economiilor: depozitele bancare, păstrarea banilor cash, investiţia în acţiuni cotate la bursă, investiţia în acţiuni necotate, poliţele de asigurare, fondurile mutuale, etc. Pe lângă această categorie, de investiţii financiare, putem adăuga investiţiile în imobile şi terenuri sau plasamentele alternative (aur, antichităţi, opere de artă, etc.). Fiecare dintre aceste variante au avantaje şi dezavantaje specifice.

Certificatele de depozit/ depozitele bancare în lei oferă o dobândă anuală între 3,5-8 la sută, din care trebuie scăzute comisioanele percepute de bănci şi impozitul pe profit de 16 la sută cuvenit statului român. Toate acestea determină câştiguri sub rata inflaţiei, estimată la 7,2 la sută în 2006, conform Comisiei Naţionale de Prognoză. Cu toate acestea, românii au depuşi în bănci echivalentul a 10 miliarde de euro, preferând această alternativă datorită riscului mic.

Aproape 3 miliarde de euro sunt ţinuţi de români "la ciorap", suma reprezentând 17 la sută din totalul economiilor. Principalul dezavantaj al acestor bani este erodarea prin inflaţie.

Investiţiile în fondurile mutuale suferă şi în prezent de pe urma scandalurilor provocate de falimentul FNI şi FMOA, în prezent activele lor însumând doar 130 milioane de euro. Fondurile de investiţii sunt preferate ca alternativă de investire de aproximativ 62000 de români, conform Uniunii Naţionale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). Ele au un grad de risc şi randamente diferite în funcţie de modul de plasare al activelor. Fondurile monetare investesc