Sursa: Eurisko
Cresterea veniturilor romanilor se reflecta, intre altele, in modalitatile alese pentru petrecerea timpul liber si schimbarea tabieturilor de luat masa. Aglomeratia intalnita in mall-uri este de cele mai multe ori cauzata de food-court, locul unde majoritatea brandurilor importante prezente pe piata restaurantelor, cafenelelor sau fast-food-urilor ofera consumatorilor o gama variata de produse.
Potrivit companiei de consultanta imobiliara Eurisko, Capitala are putin peste 1000 de restaurante si doar 300 de cafenele.
In vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele, Bucurestiul, cu o populatie de peste doua milioane de locuitori, are putin peste 1.000 de restaurante si circa 300 de cafenele, sustin oficialii companiei de consultanta imobiliara Eurisko.
„Raportul Bucuresti/Paris este de un restaurant pentru 2.000 de locuitori, comparativ cu unul pentru 300 locuitori. In ceea ce priveste piata cafenelelor, aceasta este inca in stadiu de crestere. Anul 2006 este unul al delimitarii teritoriale, an in care trebuie ocupate punctele-cheie.
Pe termen scurt-mediu, esentiala va fi extinderea brandurilor existente si stratificarea pietei", a declarat Florina Cojocari, senior broker in Departamentul de Retail al Eurisko.
Realitatile pietei se traduc in venituri de milioane de euro pentru lanturile mici, dar apreciate, de restaurante, fast-food-uri sau cafenele si intr-o moda tot mai intalnita de a franciza acest tip de afaceri.
Pentru deschiderea unui restaurant, retailerii prefera - in functie de specific, amenajare, consumatori potentiali, bucatarie - locatiile centrale, ultracentrale sau semicentrale, dar situate nu neaparat pe bulevardele principale.
Chiriile pe metru patrat ce pot fi platite de un restaurant va
