Silvia Marcu
Rumanía, Territorio olvidado, Processos de transición e integración 1989-2005, Universidad de Valladolid, 2005.
in finalul proiectului meu romano-spaniol, un subiect care ramasese neatins si care mi se parea unul dintre cele mai interesante era comparatia dintre tranzitia spaniola (de dupa moartea lui Franco in 1975) si tranzitia romaneasca (de dupa terminarea regimului comunist, in 1989). Chiar daca foarte multe lucruri difera, in primul rind orientarea ideologica a regimurilor dictatoriale din cele doua tari, asemanarile par sa fie mai interesante decit deosebirile, fie si doar pentru ca dezideratul ambelor a fost (si este inca pentru noi) integrarea europeana.
- Lipsa materialelor si a documentelor
Cel mai serios obstacol in calea unei asemenea comparatii este absenta materialelor informative pentru Romania. Daca pentru Spania exista tomuri intregi, care mai de care mai interesante si mai documentate – si asta chiar in biblioteca Institutului Cervantes, care nu este o biblioteca universitara – pentru Romania materialele lipsesc aproape cu desavirsire. Nu ma refer la cartile unor autori ca Alina Mungiu-Pippidi, Vladimir Tismaneanu, T. Gallagher, Mihnea Berindei, Marius Oprea, Stelian Tanase, Katherine Verdery – toate carti focalizate, interpretative, „de autor“ – ci la carti pur informative, care sa puna cap la cap statistici, evenimente seci, arhive, fotografii, marturii etc. Adica acele carti care se fac de obicei in institute specializate sau in centre de cercetare universitare, de catre colective de redactie numeroase, formate din oameni cu diverse orientari. Mai are rost sa mai spun ca institutiile noastre nu se ocupa de asta, ca Academia Romana are alte preocupari, institutele de cercetare, alte prioritati? Pot doar sa adaug ca de curind am stat de vorba cu doi tineri, un dramaturg si un regizor, care se chi
