Dupa ce in miezul iernii motii din Muntii Apuseni fac tuica de pruna, in perioada in care ciresii dau in floare caldarile de "vinars" sunt montate din nou pentru ca merele si perele culese in toamna sunt numai bune sa fie transformate in alcool. Nu-i intereseaza Europa Candin Costina, din satul hunedorean Grosuri, crede ca nimeni nu-l va putea opri sa-si culeaga fructele si sa faca tuica. "Nu au reusit comunistii sa ne opreasca sa facem tuica. Aici erau multe caldari clandestine. Fierbeam noaptea, le dadeam si militienilor "uiumul" si tot faceam vinars. Nu o sa ne opreasca acum Europa", spune barbatul. Alti tarani adunati in jurul cazanului sunt mai circumspecti. "Oricum nu o sa mai aiba cine sa faca vinarsul. Aici, in Grosuri, mai suntem cateva familii, si toti batrani. Tinerii mai vin numa' la facut vinars si la cules de fructe. In rest au treburile lor la oras. Asa ca nu trebuie sa ne interzica Europa, ne oprim noi singuri cand nu mai are cine sa ne ajute", mai spune batranul. Ioan Stefan, si el venit de la oras doar pentru facutul vinarsului, este mai supus legilor. "Nu o sa ne lase sa facem tuica. Nu mai facem. Bem ce gasim in comert, iar fructele probabil ca vor putrezi pe jos", este de parere "taranul" de la oras. Tuica de pere, numai intoarsa Ultima "sarja" de tuica pe care o fac motii este din mere si pere. Aceste fructe fermenteaza mai greu si de aceea au nevoie de mai bine de o jumatate de an pentru a fi bune de transformat in bautura. "Vinarsul de pere si mere nu-i bun decat intors, pentru ca simplu e foarte slab. Asa ca trebuie fiert de doua ori", declara "specialistul" Candin. Tuica sau "vinarsul" - cum este numita licoarea alcoolica in zona Crisului Alb - este o bautura destul de slaba, de 30-35 grade, dar produsa numai din fructe, fara adaos de zahar, sfecla sau cereale, fiind foarte aromata. Tuica intoarsa - cunoscuta in alte zone ca "palinca