- Cultural - nr. 92 / 12 Mai, 2006 Pripas, pripasi, festeli, progadie Aminteam intr-un articol al acestei rubrici ca verbul a (se) aciua are, printre alte sinonime, si pe a se pripasi, derivat al lui pripas. Pripas, plural pripasuri, este un cuvant polisemantic, adica are mai multe acceptiuni. Invechit si popular, pripas: pui de animal domestic. Tot populara este locutiunea de pripas. Despre animale domestice: fara stapan, al nimanui, care rataceste de acolo pana colo; prin extensiune de sens: luat drept zalog, drept garantie (pana la recuperarea pagubei produse in semanaturi straine); (despre copii): parasit, abandonat, prin extensiune: nelegitim; (despre oameni): venit din alta parte; strain, venetic. M. Eminescu foloseste locutiunea de pripas depreciativ: "In vremea asta Catalin, / Viclean copil de casa… / Baiat din flori si de pripas… / Se furiseaza panditor / Privind la Catalina". Pripas, regional: despagubire platita pentru o vita care a produs stricaciuni in semanaturi straine. Verbul a pripasi: a lua si a tine pe langa sine; a adaposti; a se pripasi: a se stabili undeva sau pe langa cineva (venind din alta parte), a se oplosi, a se aciua, a se adaposti. M. Eminescu foloseste acest verb (participiul) glumet: "Iata pe mana cum codeste-un negru purec… / Pripasit la vro femeie, stiu ca ar vedea pe dracul". Pripasit, adjectiv, care s-a stabilit undeva sau pe langa cineva (venit din alta parte); aciuat. Derivat de la verb este si substantivul pripasire, actiunea de a se pripasi, rezultatul acesteia. Tipul de conjugare a verbului a (se) pripasi: pripasesc, el (se) pripasea, sa (se) pripaseasca etc. Actiunea romanului Ion, de Liviu Rebreanu, are loc in satul Pripas. Un regionalism este verbul a (se) festeli: a (se) murdari, a (se) manji. Expresia a o festeli sau a festeli batul (sau briceagul, mantaua): a o pati, a intra intr-o incurcatura, a face o pros