Dunăre - Bucureşti sunt necesare investiţii de circa 380 - 400 milioane de euro, fiind, deja, efectuate studii care arată eficienţa finalizării acestei construcţii", a declarat, ieri, directorul general al Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), Cornel Marţincu. Canalul ar lega Bucureştiul de traficul de pe Dunăre, în creştere continuă în ultimii ani. Proiectul poate fi inclus în cadrul Zonei metropolitane a Bucureştiului, iar execuţia sa ar putea dura patru ani. Canalul Dunăre - Bucureşti ar face legătura între porturile din sudul Capitalei, Olteniţa şi Giurgiu, şi Bucureşti, devenit el însuşi port, în zona 1 Decembrie. Începând de la Dunăre, cursul Argeşului urma să fie amenajat pentru navigaţie pe o lungime de 73 de kilometri până la portul Bucureşti - 1 Decembrie. În cadrul lucrărilor de navigabilizare a Argeşului, specialiştii IPTANA au prevăzut construcţia a două porturi - Olteniţa şi Bucureşti.

Lucrările erau aproape de finalizare în 1990

În anul 1990, când au fost oprite lucrările, erau finalizate în proporţie de 90 la sută infrastructura platformelor porturilor Olteniţa şi Bucureşti, podurile de şosea peste râu, traversările liniilor electrice şi conductele peste cursul amenajat şi lacul Mihăileşti-Cornetu. Canalul ar fi urmat să aibă o adâncime de circa cinci metri, iar capacitatea de transport s-ar fi cifrat la circa 16 milioane tone de marfă pe an. Potrivit studiilor IPTANA, în sudul Capitalei poate fi amenajată o infrastructură integrată de transport eficient, constând în autostrada de centură din sudul Bucureştiului care să facă legătura între autostrăzile Bucureşti - Piteşti, Bucureşti - Giurgiu şi Bucureşti - Constanţa, centura feroviară a Capitalei cu relaţiile aferente, un aeroport de mare capacitate în zona Dărăşti de Vlaşca - Adunaţii Copăceni şi Canalul Dunăre-Bucureşti.