Micile scandaluri de presa, zvonurile si iritarile de pe piata, mai niciodata urmate si de consecinte ("Suntem la portile Orientului, unde totul este luat cu usuratate!"), vadesc, mai des decat s-ar cuveni, informatii despre rudele de sange sau nasie ale unor personalitati politice. Nicaieri in Europa, probabil, institutia nasiei nu are o mai mare importanta. (Imi vine sa cred ca nasii si finii vin sa substituie unele goluri, acolo unde familiile nu sunt destul de puternice si nu reusesc sa creeze o retea de protectii si influente destul de densa. Se pare ca barbatii si femeile noastre politice nu sunt destul de prolifici(e), asa incat familia de sange nu face fata nevoii de-a crea retele si fidelitati.) Ca aceste retele familiale, extinse la dimensiuni clanice si tribale, nu sunt imediat aparente rezulta si din faptul ca ele constituie revelatii copioase pentru presa. Azi aflam despre matusa (sau matusile) unui prim-ministru, apucata la o varsta matusalemica, cu putin inainte de marea Trecere, de febra unor afaceri profitabile; maine, despre soacra cutarui politician integru, ca se deda cu delicii schimburilor de terenuri; in alta zi, ca un politician de provincie despre care n-a auzit nimeni a fost bombardat intr-un post major in guvern; si, totodata, ca este finul stiti dumneavoastra cui. Recent, o camera indiscreta de televiziune a surprins-o pe nepoata unei alese a poporului, comod instalata intr-un fotoliu senatorial, votand cu nonsalanta o lege importanta. Dupa care a fost exfiltrata pe de serviciu de catre un venerabil Ales, pentru a evita intrebarile inoportune. Daca un ziarist serios ar ancheta mai indeaproape sistemul de rudenii si nasii ale barbatilor si femeilor de stat, modul in care se traficheaza influentele si se distribuie posturile in functie de aceste afinitati elective si/sau ne-elective in lumea noastra politica, ar iesi la iveala un spectacol s