Consumatorul roman incepe sa invete sa primeasca servicii, aspect care depinde direct de cresterea economica si de puterea de cumparare individuala, de concurenta intre companii, de gradul de informare si educare a consumatorului, de sursele de finantare pe care acesta le are la dispozitie. Potrivit unui studiu realizat de Eurisko, aceasta crestere a veniturilor se reflecta, intre altele, in modalitatile alese pentru petrecerea timpului liber si schimbarea tabieturilor de luat masa. Clientul este uneori dezarmat de aglomeratia intalnita in mall-uri, in food-court, locul unde majoritatea brandurilor importante prezente pe piata restaurantelor, cafenelelor sau fast-food-urilor si-au plasat afacerile. In ceea ce priveste restul orasului, este suficient sa incerci sa iei masa de seara intr-un restaurant, fara rezervare. De cele mai multe ori, raspunsul va fi „Ne pare rau, dar nu mai sunt locuri".
Cu o populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante si circa 300 de cafenele, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele.
Pentru deschiderea unui restaurant, retailerii prefera - in functie de specific, amenajare, consumatori potentiali, bucatarie - zone centrale, ultracentrale sau semicentrale, dar situate nu neaparat pe bulevardele principale. Chiriile pe metru patrat ce pot fi platite de un restaurant variaza intre 15-30 euro/mp/luna, pret care poate fi obtinut pe o strada adiacenta, dar cu accesibilitate facila. „Restaurantele prefera spatiile de tip vila, cu arhitectura mai veche si suprafete intre 150-400 mp. Oferta de spatii comerciale pentru restaurante este si aici destul de redusa, intrucat apar dificultati determinate de atitudinea proprietarilor, care prefera sa inchirieze imobilul, la acelasi pret, unei firme pentru birouri, decat u
