Subiect de pasiuni oarbe si de critici vehemente, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este, ca ne place sau nu, la doi pasi. Pe 16 mai, raportul cu privire la progresele Romaniei in lungul ei drum spre Europa, va fi prezentat in cadrul Comisiei Europene, impreuna cu recomandarea de a permite aderarea tarii noastre la clubul select al tarilor din "lumea intii" in ianuarie 2007 sau in ianuarie 2008, in functie de nota pe care o primim la reforme. Dincolo de intelegeri guvernamentale, de semnaturi protocolare, de declaratii vitriolice din partea ba a olandezilor, ba a britanicilor, care cind ne plac, cind nu, se pare ca Uniunea Europeana trebuie sa tina de prevederile contractului pe care il are cu Romania si sa ne permita intrarea in Europa.
Ceea ce mi-a atras, insa, atentia de curind a fost cuvintul in sine pe care presa din Romania il foloseste din ce in ce mai mult cu privire la mai sus-mentionatul eveniment: "integrare". Nu am reusit sa gasesc momentul exact in care "integrare" a inceput sa fie folosit aproape exclusiv de catre presa romaneasca, dar mi se pare ca in 2004, la semnarea protocolului initial referitor la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cuvintul preferat de catre majoritatea mass media era aderare, traducerea directa (impreuna cu "intrare") a cuvintului din limba engleza accession (primire de acces, aderare). Discursul care a eliminat "intrare" din cursa mi-l amintesc inca: nu e aici vorba de "intrare in Europa", cind Romania a fost intotdeauna parte integranta a valorilor europene, precum si a Europei geografice. Mai tirziu, insa, "aderare" a pierdut cursa in fata lui "integrare". Ei bine, diferenta dintre cei doi termeni mi se pare enorma. O simpla consultare a DEX online (dexonline.ro) este indeajuns pentru a confirma ceea ce definitiile pe care le stiam eu imi indicau deja.
Verbul "a adera" inseamna "1. A deveni adep
