Doua dintre cele mai bune trupe autohtone, Luna Amara si Kumm, au fost alese sa cante in deschiderea concertului HIM de la Sibiu. Nici organizatorii finlandezi nu s-au lasat mai prejos, aducand un nume sonor al scenei rock internationale, Amorphis.
Alegandu-si ca patronim o derivatie a adjectivului "amorf" (care defineste un corp nedeterminat, fara forma precisa), Amorphis (Pasi Koskinen - voce, Tomi Koivusaari - chitara, voce, sitar, Esa Holopainen - chitara, Santeri Kallio - clape, Niclas Etelavuori - bas), Pekka Kasari (baterie) este, alaturi de Sentenced, cel mai creativ si popular reprezentant al metalului finlandez al anilor â90.
REORIENTARE. Dupa un debut nu lipsit de spectaculozitate pe teritoriul death metalului melodic ("The Karelian Isthmus"), grupul isi modifica radical conceptia muzicala, accentuarea clapelor si a cantabilitatii armonice reorientandu-l mai intai spre teritoriul doom/death metal, controlat de Paradise Lost si My Dying Bride, si mai apoi spre sunetul neometal si cvasigothic, in care solistul vocal Pasi inlocuieste cu voci clare growlingul death metal al primelor realizari discografice. Moderne, profesionale, ultimele discuri ale finlandezilor animeaza o mixtura ceva mai relaxanta, intre rockul progresiv al anilor â70 si folclorul national medieval.
Istoria formatiei incepe in localitatea finlandeza Helsinki, in 1990, cand Esa Holopainen si Jan Rechberger pun bazele unui nou combo impreuna cu Tomi Koivusaari si Olli-Pekka Laine, actualul patronim datand din anul urmator. Initial grupul interpreteaza un death metal brutal, dar, dupa numai cateva repetitii, cvartetul incepe sa incorporeze in compozitiile sale elementele de coloratura cvasimelodice.
TURNEU. Primul succes al formatiei a venit o data cu cel de-al doilea album, "Tales from the Thousand Lakes" (1994), si a fost urmat de un indelungat turneu in Europa si