Intr-o lume sufocata de materialism, o parte dintre noi reusesc, cu sacrificii, sa tina in viata pasiunea pentru anumite activitati care inseamna hrana a sufletului. Este cazul trupei craiovene de teatru de amatori, numita sugestiv „Theatron“, care lupta pentru supravietuirea fenomenului cultural, pus la grea incercare in zilele noastre de ignoranta semenilor. Desi nu lucreaza intr-un efectiv numeros, cei zece membri activi ai trupei care lua nastere in luna decembrie a anului 1996, la initiativa regizorului Stefan Florescu, se incapatâneaza sa mentina treaz interesul publicului pentru cultura. Componenta trupei de teatru s-a modificat adesea in decursul anilor, dar, in ciuda acestui fapt, a reusit sa-si pastreze o coeziune de grup si sa nu se destrame. „Trupa preia traditia teatrului studentesc din Craiova. La inceput eram foarte multi. Am fost vreo 30, dar pe masura ce trece timpul, studentii sunt tot mai putin interesati de activitatile culturale. Probabil dinamica zilei este mai importanta decât o trupa de teatru. Ei vin din proprie initiativa si se aduc unul pe altul. Este foarte greu de lucrat cu ei, dar este, in acelasi timp, foarte pasionant. Este mult mai dificil de lucrat cu amatorii decât cu un actor profesionist pentru ca ei vin fara experienta. Când ii pui in fata unui rol atât de complex, care are personaje extraordinar de profunde, desigur ca trebuie sa le arati de la inceput cum sa mearga, sa se miste, sa vorbeasca, sa respire, cum sa traiasca, absolut totul. Dar pe masura ce ei invata, dupa sase-sapte luni, incep sa se descurce foarte bine. De aceea, munca este destul de grea si pentru mine, dar este pasionanta si imi place“, a declarat Stefan Florescu. A te numara printre membrii unei trupe de teatru este aparent distractiv si interesant, dar in realitate aceasta presupune atât asumarea unei munci asidue, cât si investirea unui timp pretios intr-o a