- Diverse - nr. 94 / 16 Mai, 2006 Nu cred sa existe om care sa intre in contact cu justitia fara o oarecare emotie, daca nu chiar teama. Fiecare parte din proces doreste, fireste, sa castige, convinsa fiind ca dreptatea este de partea ei, ceea ce o determina sa apeleze la avocati, platiti substantial, pentru a le apara cauza. In ciuda unui mecanism destul de complicat, justitia romana inca nu se bucura de aprecierile pe care le-ar merita, pentru ca facem parte dintre aceia care sustin ca in acest domeniu sunt multi profesionisti, cinstiti si corecti, care merita din plin stima si respectul tuturor, dar, vorba aceea, mai sunt sincope, in sarcina ei retinandu-se multe neajunsuri care determina pe foarte multi dintre semenii nostri sa nu aiba incredere in ea, ba chiar, la alte nivele, sa se vorbeasca de coruptie. Ce incredere poti sa ai in judecatori care au in fata un dosar, dar dau decizii pentru o cu totul alta cauza decat pentru cea in care au fost desemnati sa o solutioneze, asa cum s-a intamplat si in Dosarul nr.5419/2005?! In mod concret, e vorba de Decizia civila nr.161R, din sedinta publica din data de 14 februarie 2006, decizie in care, in preambulul ei, se dau datele necesare de identificare a acelora aflati in fata completului de judecata, motivele pentru care sunt prezenti, dupa care, Tribunalul " deliberand, constata urmatoarele…". Adica, exact aici este, cum s-ar zice, buba, pentru ca in urma "deliberarii" apar ca parati si reclamati cu totul alte persoane decat cele din prima parte a Deciziei. Surprinderea este cu atat mai mare cu cat cele doua cauze aflate pe rol se "potrivesc" ca nuca in perete, pentru ca, aceasta este realitatea, in acest caz e vorba de doua cauze total diferite. In prima cauza, retinuta de catre instanta e vorba un recurs impotriva unei sentinte civile, pronuntata de catre judecatoria din Ludus, intr-un dosar care privir