•In ultimii ani, extinderea intravilanului municipiului Iasi a luat avant, insa de multe ori, rezultatul final nu este unul unitar din punct de vedere urbanistic •Ritmul de extindere al retelelor de utilitati ramane cu mult in urma vitezei in care se construiesc imobilele •In ultimii ani municipiul s-a extins fie spre Valea Adanca, Miroslava si Galata, fie spre Copou, Ciric si cartierul Dancu
In ultimii ani, dezvoltarea urbana a municipiului Iasi a luat avant, astfel incat, de la an la an, zona intravilana a orasului s-a extins. In ultimii ani municipiul s-a extins fie spre Valea Adanca, Miroslava si Galata, fie spre Copou, Ciric si cartierul Dancu. O parte dintre noile zone rezidentiale au aparut ca urmare a unor proiecte imobiliare organizate. In alte parti ale orasului insa, imobilele de locuit, case sau vile, au fost cladite in mod individual. Astfel, de multe ori rezultatul final nu este unul unitar din punct de vedere urbanistic, iar ritmul de extindere a retelelor de utilitati ramane cu mult in urma ritmului in care se construiesc imobilele. Radu Lupasteanu, seful Inspectoratului Judetean in Constructii (IJC), a precizat ca in cazurile in care proiectul prevede constructia unui cartier nou, totul este coordonat de o singura persoana si este stabilit de la inceput. "Acolo unde exista o parcela mare de teren, pe care urmeaza sa se construiasca un nou cartier, proprietarul unic asigura planul urbanistic zonal (PUZ) si tot el construieste retele de utilitati. Abia dupa aceea se intocmeste documentatia privind autorizarea constructiilor", a declarat Radu Lupasteanu. Cu totul alta este situatia in zone precum Valea Adanca sau pe Dealul Galatii. In aceste zone sunt mai multi proprietari sau terenul a apartinut unei singure persoane, care l-a parcelat si l-a vandut pe bucati. "Daca in zona sunt trei sute de case, primaria cere trei sute de documenta
