completată cu aparate din muzeul local. După cum ne-a declarat curatorul manifestării, muzeograful Camelia Cristofor, expoziţia a fost concepută în anul 2004, ca şi manifestare itinerantă, completată cu aparate din muzeul local. După cum ne-a declarat curatorul manifestării, muzeograful Camelia Cristofor, expoziţia a fost concepută în anul 2004, ca şi manifestare itinerantă, fiind accesibilă până în prezent doar vizitatorilor muzeelor din Brăila, Galaţi, Vaslui şi Bârlad. În acest an, la solicitarea ardelenilor, expoziţia a trecut Carpaţii la Braşov, iar după muzeul din Alba Iulia, va mai fi expusă în iulie la Muzeul Crişurilor din Oradea, iar în septembrie, la Muzeul de Istorie şi Arte din Zalău. Organizatorii expoziţiei vor ca, prin intermediul mecanismelor de înregistrare şi redare a muzicii publicului, să reconstituie frânturi din atmosfera epocii.

Înregistrări originale cu Maria Tănase şi Zavaidoc

Piesele au început să fie colecţionate încă din anii "60, de la proprietari de astfel de aparate de audiţii muzicale. Patefoane şi gramofoane de la sfârşitul secolului al XIX-lea sunt însoţite de albume de discuri şi fotografii. Cea mai veche piesă expusă este din anul 1850. Fondul muzical al expoziţiei este chiar cel pe care au dansat strămoşii noştri. Vizitatorii vor putea asculta muzică folclorică, cântece de pahar şi operetă, cu Zavaidoc, Maria Tănase, Cristian Vasile, Jean Moscopol, Silvian Dorin, Enrico Caruso, şaliapin, Nae Leonard. După cum ne-a declarat curatorul expoziţiei, patefoanele portabile erau accesibile, cu un preţ mediu de circa 8.000 lei vechi, dar în expoziţie sunt şi rarităţi. Alături de aparatele muzicale, mai pot fi văzute şi alte obiecte rare, precum albumul de familie al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, o cutie muzicală pentru bijuterii, un şal dăruit Elenei Negri de către poetul Vasile Alecsandri. În paralel, muzeografi