Căsătoria timpurie, furatul fetelor, intrarea, de la vârste fragede, în câmpul muncii, lipsa resurselor materiale şi lipsa perspectivelor pe piaţa muncii, acestea sunt principalele motive care Căsătoria timpurie, furatul fetelor, intrarea, de la vârste fragede, în câmpul muncii, lipsa resurselor materiale şi lipsa perspectivelor pe piaţa muncii, acestea sunt principalele motive care le fac pe fetele rome să-şi întrerupă traseul educaţional, conform studiului "Căsătoria şi sarcina timpurie în comunităţile de romi", făcut public, ieri, de Centrul Educaţia 2000+. Fie că e vorba de comunităţi tradiţionale de romi, fie că e vorba de romi "românizaţi", căsătoria înseamnă, în cele mai multe dintre cazuri, sfârşitul procesului educativ, pe motiv că e imposibil să faci faţă simultan ambelor roluri - cel de soţie şi mamă şi cel de elevă. "E ruşine să faci şcoală dacă eşti măritată", zice o fată romă din Feteşti. Plus că se pot naşte şi suspiciuni: "Dacă s-a măritat nu mai merge la şcoală, că poate să o ia altul". De comunitatea în care trăiesc depinde şi vârsta la care fetele rome se căsătoresc: dacă în cazul romilor modernizaţi, fetele se mărită la vârsta adolescenţei sau a primei tinereţi (17-21 de ani), romii tradiţionali - horahai, căldărari, spoitori - îşi obligă fetele să se căsătorească în jurul vârstei de 10-14 ani. Educaţia scăzută din cadrul familiei se asociază, de asemenea, şi cu naşteri la vârste foarte fragede, precum şi cu un număr sporit de naşteri. "La noi, fata, dacă stă la părinţi până la 20 de ani, nu o mai ia nimeni, că a îmbătrânit! Se mărită la 14 ani!", spune o femeie romă din neamul căldărarilor, de la Feteşti. Femeile şi fetele rome intervievate mai spun şi că o fată poate să refuze un partener prezentat de părinţi, dar nu poate refuza să se mărite: "La noi, fata merge acolo unde spun mama, tata, acolo merge! Nu-i ca la români". În cazul romilor trad