Congresul European de Istorie a Religiilor ce va avea loc între 19-23 septembrie a.c. la Bucureşti, constituie evenimentul internaţional major al Anului Eliade, la propunerea Institutului Cultural Român. În prag de aderare a României la structurile UE, Bucureştiul are şansa de a deveni prima capitală din Estul Europei care va fi gazda acestor manifestări asociate istoriei religiilor, lucru absolut irealizabil cu douăzeci de ani în urmă şi puţin probabil în urma cu un deceniu. De asemenea congresul european face parte din cadrul programului guvernamental Anul Francofoniei, fiind ataşat manifestărilor conexe Sommet-ului Mondial al Francofoniei, evenimentul bucurându-se aşadar de sprijinul acordat de Agence Universitaire de la Francophonie în calitate de coorganizator extern. Congresul primeşte astfel o structură ştiinţifică cu o redutabilă acoperire francofonă.
De la Eliade la primul Congres al Religiilor la Bucureşti
Istoria Religiilor este reprezentată în majoritatea academiilor din lume şi în sute de universităţi, organisme de cercetare şi programe editoriale. Istoria Religiilor este recunoscută ca o disciplină umanistă care colaborează şi interacţionează cu discipline ca antropologia, arheologia, etnologia, filologia, filozofia, literatura comparată, orientalistica, teologia, sociologia, istoria ideilor. De la primul Congres internaţional (Paris, 1900) la cel de la Amsterdam (1950), când savanţii – printre care şi Mircea Eliade – au fondat International Association for the History of Religions (IAHR), şi până la reuniunile de azi, aceste congrese internaţionale au devenit indispensabile cercetătorilor în domeniu.
Premieră absolută
Cea mai tânără ţară membră a Asociaţiei Europene pentru Studiul Religiilor, organizatoare a unui Congres european anual. Până de curând, studiul religiilor în România a fost reprezentat de două personalităţi cu
