Cum stim daca un guvern functioneaza bine? Cum putem fi obiectivi in peisajul general al saraciei, birocratiei si coruptiei din administratie? S-a produs neindoielnic o ameliorare de-a lungul anilor, prea lenta insa pentru ca alegatorul sa faca diferenta dintre o guvernare sau alta.

Totusi, guvernul Tariceanu tocmai a primit nota de trecere de la Comisia Europeana, chiar daca mai are cateva corigente la toamna. Dar nici acest verdict nu e complet obiectiv, decizia strategica de a primi Romania in UE fiind luata de mult.

Atunci cum judecam guvernul Tariceanu si de ce se vorbeste incontinuu despre demiterea lui? Toata lumea e de acord ca remanierea catorva ministri sau secretari de stat ar putea aduce un suflu nou, dar tinta este, de fapt, premierul.

Presedintele si PD nu il iarta ca, anul trecut, a revenit asupra deciziei de a regiza caderea propriului guvern si a declansa complicata procedura care poate duce la alegeri anticipate.

A fost prudent, si pe buna dreptate. Era indoielnic ca alegerile ar fi dus la o majoritate guvernamentala clara. Partidul liberal ar fi obtinut poate un scor mai bun decat astazi, dar tot asa si PSD, pe atunci inca neintrat in vizorul vechiului PNA.

De altfel, electoratul nu dorea anticipate, dupa cum nu doreste nici astazi. Liderii PD nu se impaca nici cu ideea ca, sub Tariceanu, partidul sau nu agreeaza o fuziune cu PD. Iar presedintele semnaleaza direct sau prin interpusi de calitate dubioasa ca nu isi agreeaza premierul.

Cum, din punct de vedere constitutional, premierul este greu de schimbat, iar, conform intelegerii din Alianta D.A., postul revine liberalilor, sunt invocate diverse sondaje. Acestea ar demonstra necesitatea unei schimbari la varf.

Se scoate in evidenta faptul ca premierul are o cota de "incredere" mai mica decat alti lideri politici; nici