Doar sampania a lipsit de pe masa la care liderii si ministrii pedisti se felicitau cu putine zile inainte de Raportul de la Bruxelles pentru felul in care si-au condus domeniile. Premierul Tariceanu a exultat si el, declarandu-se foarte multumit de activitatea tuturor ministrilor. In aceasta atmosfera de chermeza, Comisia Europeana vine si constata politicos si concesiv ca Romania a progresat si ca aderarea e fezabila, daca... Urmeaza o serie de observatii, de fapt de conditionari, care ar trebui sa-i readuca pe guvernanti cu picioarele pe pamant.
Raman stegulete rosii, mai ales la Agricultura si in primul rand la securitatea alimentara, dar si la Finante, minister incapabil sa colecteze TVA deja incasata de furnizorii de marfuri si de servicii. Justitiei i se vad pasi inainte, dar in tara se stie prea bine ca acestia sunt mici si impleticiti, iar marea coruptie nu se juguleaza cu citatii la procurori, ci cu dosare finalizate si cu sentinte definitive, care inca nu exista. Altminteri, Sanatatea nu iese din coma decat in declaratiile lui Eugen Nicolaescu, iar infrastructura rutiera e buna doar ca ministrul Dobre sa-si testeze rezistenta jeep-ului.
Colac peste pupaza, recrudescenta violenta a gripei aviare demonstreaza si ea cat de gongoric a fost combatuta de autoritati la tv si cu cata imbecilitate dublata de neglijenta si probabil coruptie a fost gestionata in realitate. Acestea sunt, dincolo de semnalele bruxelleze, realitati aspre, care baga Romania intr-o dubla carantina. Una, continentala, e cea a rezervelor exprimate de oficiali europeni, cealalta e impusa in interiorul granitelor de un virus cumplit. Ambele, suportate nu de guvernanti euforici, ci de populatie.
