Raportul Comisiei Europene cu privire la procesul de aderare al Romaniei si Bulgariei la Uniunea europeana fost citit in Parlamentul European. Fapt de mare importanta pentru noi toti. Procesul acesta de europeinizare a institutilor, practicilor si chiar al modului de a privi lucrurile d.p.d.v.

cultural si politic, a avut asupra tarii noastre un impact imens, daca ar fi sa ne gandim cel putin unde ne aflam acum nu mai mult de opt - zece ani.

In momentul in care Romania a solicitat sa fie primita in Uniune, niciuna dintre parti nu-si imagina cum se va intimpla acest lucru. A urmat o perioada de tatonare, de asteptare si chiar de blazare.

In primii ani de cind a solicitat accederea Romania a facut putine schimbari si reforme tocmai in virtutea faptului ca generatia aceea de politicieni credea ca nu va mai fi de fata in momentul aderarii. Si nu a fost asa. De fata este, dar nu la putere.

Pusa sa aleaga daca isi doreste sau nu largirea, Uniunea a optat pentru, cu toate ca ea insasi a trebuit sa invete cum sa integreze tarile din fostul bloc comunist in timp ce facea acest lucru, chiar daca mai avea experinta unor extinderi anterioare.

Nu stiu de ce, dar integrarea precedentului val ce a inglobat nu mai putin de zece tari est europene si mediteraneene parca s-a facut mai lesne decit cu aceste doua ultime tari Bulgaria si Romania. Uniunea a trebuit sa puna o presiune imensa pentru ca lucrurile sa se schimbe intr-o directie dorita si de institutiile UE si de cetatenii celor doua tari.

Si a trebui sa inoveze mai departe in sensul diplomatiei-presiune afisind o atitudine relativ distanta fara a se arata indiferenta.

Mai mult, si-a schimbat si din proceduri (a mai inclus pe agenda Parlamentului European prezentul raport, desi practica idica astefel de rapoarte doar in luna octombrie a fiecarui an)