cetăţeanului occidental pentru "europenizarea săracilor" din Est. Inferioritatea noastră faţă de vecinii de la Vest este evidentă atât din punct de vedere economic, social, politic, dar, cel cetăţeanului occidental pentru "europenizarea săracilor" din Est. Inferioritatea noastră faţă de vecinii de la Vest este evidentă atât din punct de vedere economic, social, politic, dar, cel mai trist, al educaţiei şi al civilizaţiei.

Mai avem multe de învăţat şi de parcurs până să ajungem la nivelul lor. Dar asta nu înseamnă că Uniunea Europeană ne vrea în spaţiul ei doar de dragul nostru şi că alocă bani pre- şi post-aderare doar din considerente umanitare. Interesul economic este, cu siguranţă, un prim factor în procesul european de extindere şi de "cucerire" de noi teritorii. În actualul context internaţional, UE are nevoie de noi factori de creştere a economiei sale, iar România şi Bulgaria pot contribui din plin. România este a doua mare piaţă, după Polonia, dintre ţările foste comuniste.

O piaţă cu multe oportunităţi pentru mediul de afaceri, o piaţă nouă în care capitalurile pot fi valorificate şi pot genera, într-un final, plus valoare economiei Uniunii Europene. Nu ştim cum arată fizic rezultatele calculelor în privinţa câştigului de pe urma integrării României, dar este uşor de perceput că sectoare precum imobiliar, retail, infrastructură, servicii sociale, agricol, bancar, IT&C şi multe altele reprezintă potenţial de creştere a economiei UE. Ultimii cinci ani au demonstrat din plin că aderarea României la Uniunea Europeană a fost un fel de catalizator pentru multe investiţii străine şi, în acelaşi timp, pentru marile tranzacţii. Numai valoarea achiziţiilor efectuate de investitorii străini aici, în România, s-a ridicat, în perioada 2000-2005, la circa opt miliarde de euro.

Ceea ce demonstrează interesul mutării capitalurilor pe piaţa românească ale