Părăsesc Geneva aşa cum părăsesc mereu tot ce iubesc. Vevey, terase cu vii peste tot. De pe ziduri, din balcoane curg inflorescenţe bogate în culori calde, glicine şi clematite, azalee roz, lila, mov, sfidând cerul cenuşiu. Dincolo de câmpurile galbene de kholza, vacile şviţoaze indigo pleznesc de atâta bien ętre. "Fir ar!", mă trezesc eu bombănind. Noroc că la Montreux compartimentul e invadat de nişte englezi gălăgioşi, dar nu agresivi. Mai ales unul turuia, fără să-i pese de starea mea, de fapt, de "stările" mele, uluială, oftică, ce mai, invidie!
Englezul cel voios şi gălăgios s-a cărat. I-a luat locul "un vrai monsieur". într-un univers contradictoriu, în care totul era altfel decât ştiam eu că ar trebui să fie, în care frizerul părea conte, iar contele se îmbrăca şleampăt, străduindu-se să pară frizer, putea fi la fel de bine actor, aventurier, ori chiar - de ce nu, frizer, ceva greco-latino-slav, între Zorba Grecul şi Modugno.
Părăsim galbenul de kholza şi violetul-indigo al văcuţelor cu ciocolata gata să le ţâşnească din ugerele somptuoase şi preluăm oţelul vineţiu al lacului Leman uşor vălurit de vînt, "înduminecat" - cum ar zice Modest - ca toată ţara şi cantoanele cu Mont Blanc-ul lor cu tot. Mi-e ciudă. Nu pe ei, pe noi!
...Ciresia, Versoix, Nyon, Morges, în gară, o clădire minusculă, "Theâtre Trois P^tits Tours", mai degrabă ca o moară. Rennes, în pantă, cam ca toate prăpăditele lor de oraşe, orăşele, cât să-ncapă cât mai multe în ţara lor mare, mult prea mică.
- Ligne du Simplon. Les cheminots ont des gants blancs/ eu scriu de zor/ - Splendide valée!
Opaa! Intrare în conversaţie. Rămăsesem numai eu cu James Bond în compartiment. Eu scriu de zor... "begonii, azalee,...
- C"est pas une valée, voyons! J"ai pas dit valée, Valais, le canton, quoi! /îmi ia stiloul şi corectează, trăsese cu ochiul/. Capitale, Sion, XIV
