Serviciile secrete sunt structuri nedemocratice, menite prin definitie sa ascunda lucrurile pe care le fac, fiind greu de controlat chiar in state cu traditii democratice. Oricat de avansate ar fi legile pe baza carora functioneaza, aceste institutii pot fi oricand suspectate de excese si derapaje, fiindca lucreaza sub paravanul "secretului" cerut de "interesul national". Controlul parlamentar impus de rigorile transparentei este superficial, in cazul serviciilor de informatii interne de pretutindeni, si extrem de sumar, in cazul serviciilor de spionaj. Bucataria operatiunilor trebuie adesea ascunsa pentru a nu deranja relatiile amicale dintre state. Acesta e si motivul invocat de presedintele Basescu pentru pastrarea la adapost a unor dosare intocmite de fosta Securitate in care apar si nume ale unor diplomati straini, sustinatori ai dizidentei autohtone sau colaboratori ai organelor de represiune ale regimului Ceausescu. Pe langa aceste documente care implica alte state, serviciile secrete romanesti au avut insa timp sa conserve si date compromitatoare despre persoanele publice contemporane. Arhiva Serviciului de Informatii Externe (SIE) contine probabil documente sensibile despre multi oameni de afaceri, politicieni sau chiar ziaristi care au avut inainte de 1989 contacte cu exteriorul. Potrivit proiectului de lege privind organizarea SIE (art. 14). "Documentele Serviciului de Informatii Externe sunt pastrate in arhiva proprie si pot fi consultate, in functie de nivelul de clasificare si regulile de acces, numai in conditiile legii, cu aprobarea conducatorului institutiei". Directorul SIE are, de altfel, prin lege, puteri discretionare, avand posibilitatea la nevoie sa puna la cale jocuri subterane, mai ales daca in aceasta functie este numita o persoana care are datorii politice sau de alta natura (cum este si cazul actualului sef al SIE). Ordonanta de Urgenta nr