Discutia intre Andrei Cornea si Alina Mungiu-Pippidi, carora li s-a alaturat si Mihaela Miroiu, din numerele 841, 842 si 843 ale revistei 22 este o adevarata provocare: suntem indemnati sa punem intrebari radicale privitoare la soarta cercetarii in stiintele umaniste in Romania de azi. Andrei Cornea aduce in ultimul sau articol argumente cu greutate in sensul criticarii masurilor luate de fostul ministru Miclea. Promovarea academica, sustine Cornea, nu ar trebui sa fie normata de birocrati. Adevaratele criterii de evaluare pun accentul pe calitatea publicatiilor. Mai trebuie spus ca, in Romania, apar articole si carti de calitate, dupa cum articole si carti mediocre apar si in Occident. Publicarea unor articole in reviste internationale este, bineinteles, de dorit. Insa, in unele cazuri, obstacolele sunt, cum arata Andrei Cornea, foarte serioase. Exista cercetatori capabili care nu reusesc sa-si procure materialele necesare publicarii unui articol intr-o revista internationala de calitate; motiv pentru care publicarea unor articole in aceste reviste nu poate fi o conditie a promovarii in ierarhia universitara. Dar faptul ca persoane care au prea putin de a face cu cercetarea stabilesc norme de evaluare nu trebuie sa ne mire din cale-afara. Dupa cum voi arata, ele fac parte dintr-un sistem care, sub patronajul stiintelor sociale, tinde sa excluda din lumea vietii tot ceea ce tine de cultura spiritului, de discernamant - intr-un cuvant, de "spiritul de finete". Evaluarea unui asistent, a unui lector sau a unui conferentiar are sens si relevanta intr-un anumit context, care, in cazul disciplinelor umaniste, nu este numai cel al universitatii. Cu alte cuvinte, scrierile unui profesor, sa zicem, de filozofie se adreseaza, prin insasi natura lor, unui public mai larg. Ceea ce nu inseamna ca aceste scrieri sunt neaparat eseistice. Despre ingeri de Andrei Plesu este o opera