S-a stins din viata J.K. Galbraith, unul dintre cei mai cunoscuti intelectuali publici ai secolului XX. Economist, diplomat, romancier, activist politic, Galbraith a influentat profund discursul public occidental si mediile intelectual-politice americane in perioada de apogeu a Razboiului Rece. Mai mult, influenta sa s-a facut simtita si dincolo de Cortina de Fier, fiind unul dintre putinii economisti contemporani occidentali tradusi si discutati acolo in acea perioada. Dintre contributiile sale multiple, ce se intind de la teoria institutiilor la teoria competitiei, una anume ne intereseaza azi in mod special. Si anume, impactul pe care ideile sale l-au avut asupra analizei si evaluarii sistemelor politico-economice, mai precis asupra intelegerii capitalismului si a relatiei sale cu experimentul politico-economic al sistemului comunist. Intr-adevar, privite in perspectiva, majoritatea contributiilor sale par a se aduna ca anexe, note de subsol sau argumente de intemeiere a tezelor pe care le-a sustinut privind aceasta tema. Intamplarea face ca, in Romania, sa ne aflam tocmai in plina dezbatere legata de criteriile si metoda analizei si condamnarii unui intreg sistem politic si a unei intregi epoci istorice - comunismul romanesc. Putem spera, deci, ca o privire in urma la ideile lui Galbraith ne va pune in pozitia de a atinge si ilumina aceasta sensibila problema. Echivalenta si convergenta J.K. Galbraith sta - alaturi de laureatul Premiului Nobel in economie, Jan Tinbergen - la originea unei interpretari simple, ingenioase si foarte influente a naturii comunismului si a relatiei dintre Est si Vest. Insusita si elaborata de numerosi adepti, aceasta interpretare suna dupa cum urmeaza. Privita din perspectiva lungii durate, problema tensiunii dintre comunism si capitalism este doar una de conjunctura istorica. Peste 200 de ani, Razboiul Rece va fi doar un minor episod,