In conformitate cu Legea 422/18.07.2001, pentru protejarea monumentelor istorice, Catedrala Sfantul Iosif din Bucuresti, edificata intre anii 1875 si 1880, este monument istoric de arhitectura, aflat pe lista oficiala la pozitia 402, iar Palatul Mitropolitan Romano-Catolic, construit in anul 1925, se afla pe aceeasi lista la pozitia 404. In plus, aceasta este singura catedrala din Romania vizitata de un papa, in toata istoria tarii noastre, unica biserica romaneasca in care Papa Ioan Paul al II-lea a oficiat o sfanta liturghie in ritul bizantin, in ziua de 8 mai 1999, dupa ce Suveranul Pontif s-a rugat la mormintele episcopilor martiri din Cimitirul Bellu, dar si la Cimitirul Eroilor Revolutiei. Sa nu uitam, de asemenea, ca in aceeasi Catedrala Sf. Iosif venea deseori sa se reculeaga poetul Mihai Eminescu, cautandu-si in linistea racoroasa, radiata de sacralitatea lacasului, sinele impovarat de nelinistile lumii. Cu toate acestea, in santierul deschis in imediata vecinatate a Catedralei Sf. Iosif se lucreaza, inclusiv in zilele de duminica, pentru ridicarea unui building cu 19 etaje si 4 niveluri subterane, care a obtinut toate avizele necesare pentru eliberarea autorizatiei de constructie. Dar in aceasta situatie stranie, in care institutiile statului roman par sa fi fost create anume pentru protejarea intereselor SRL-ului Millennium si realizarea proiectului "Cathedral Plaza", cine apara totusi, monumentul istoric numit Catedrala Sf. Iosif, agresat de aceasta constructie? In aceeasi Lege privind protejarea monumentelor istorice, articolul 35 se refera la atributiile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, care "fundamenteaza din punct de vedere stiintific strategia nationala de protejare a monumentelor istorice" si "avizeaza planurile urbanistice generale ale localitatilor care cuprind monumente istorice". Dar sa vedem ce spune Legea 422 referitor la zona de p