Duminica, Muntenegru decide prin referendum daca doreste sa devina stat independent sau daca mentine uniunea cu Serbia, stabilita in 2003. "Muntenegrul are de trecut examenul istoric al maturitatii sale", a spus premierul Milo Djukanovici. Daca referendumul va decide independenta, atunci cei aproximativ 480.000 de alegatori vor fi scris de doua ori istorie - pe de o parte, pe harta Europei va fi aparut un nou stat, iar pe de alta, decizia lor va pecetlui sfarsitul fostei Iugoslavii, de care s-au detasat, pe rand, Slovenia, Croatia, Bosnia si Macedonia, in cursul razboaielor din anii '90. Creditati cu peste 56% din voturi in sondaje, sustinatorii independentei vor trebui sa depaseasca pragul de 55% fixat de UE pentru validarea optiunii lor, iar participarea la vot trebuie sa depaseasca 50%. Zilele acestea, zeci de mii de oameni au iesit pe strazile capitalei Podgorita pentru a exprima dorinta de independenta, multi dintre ei declarandu-se nemultumiti de pragul impus de UE. Si liderii politici sustin ca dorinta de independenta a populatiei este la fel de bine demonstrata si in baza unui procentaj mai mic, deplangand decizia Bruxelles-ului bazata pe recomandarile lui Javier Solana, inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna. Considerat fondatorul uniunii Serbia-Muntenegru, Solana a determinat in buna parte reticenta UE fata de noi divizari in regiune. Pentru cei aproximativ 650.000 de muntenegreni, independenta are in special o valoare simbolica, de recunoastere a identitatii lor in fata Serbiei vecine si dominatoare, dat fiind ca republica dispune deja de o autonomie aproape totala, de moneda si sistem vamal distincte de ale Belgradului. Liderii Blocului pentru Independenta, in frunte cu premierul Djukanovici, sustin ca pana acum Muntenegru a fost victima lipsei de cooperare a Belgradului cu Tribunalul de la Haga, fapt ce a condus la sus