SA NU-I FIE DE DEOCHI DE VIATA Bucatarul raspundea: "Tovarasa se cearta cu copiii". Auzind situatia de pe "frontul familiei", nea Nicu ii spunea cu graba bucatarului: "Eu ma duc sa ma culc in continuare, sa nu-i spui Tovarasei ca m-am trezit" SA NU-I FIE DE DEOCHI DE VIATA Adesea, intre maretii si statura de pitic, distanta e de neluat in seama. Soarta te poate urca pe varful Everestului, ca a doua zi sa te prabusesti in groapa Marianelor, cea mai adanca scobitura a planetei. Cu atat mai mult functioneaza scranciobul asta, balansoarul asta al destinului in cazul conducatorilor ce tin in palma tari, popoare sau chiar manunchiuri de tari. Asa i s-a intamplat si lui Ceausescu. Au pompat in el fraze doldora de laude mari lideri ai lumii, ca presedintele Americii, Nixon. L-a plimbat cu caleasca Regina Angliei si peste o vreme, langa un zid jupuit al regimentului din Targoviste, cainii i-au lins sangele imprastiat pe jos. Intre caleasca regeasca si maruntaiele-i alunecate pe pamant n-au trecut multi ani. Inzestrat cu o viclenie rudimentara, dar eficienta, Ceausescu a facut piruete prin istorie. Dar doua lucruri l-au tradat: l-a parasit vigoarea celulei blegita de diabet si l-a sapat rautatea nevestei.
Iata o intamplare cu semnificatie aflata in cel mai apropiat anturaj al stapanului. De ziua lui, dupa sarbatoririle exagerate de la CC, cand se ploconeau comunistii de frunte, dar cu ceafa lata, si tremurau in bluzite ca sa spuna poezii in frig copiii, familia Ceausescu se retragea in vila din Primaverii. Dupa o cina numai intre membrii familiei, Nicolae Ceausescu se ducea la culcare. In sufrageria imensa, unde putea intoarce o Dacie, ramaneau in jurul mesei coana Leana si copiii. Inevitabil, incepea cearta. Se luau in gura mai ales "Tovarasa" si cu Nicusor, cel care nu se sfia sa-i intoarca obraznic vorba, mai ales ca vorbele "Tovarasei" erau ca de obicei rauta