Muntenegru a ales independenţa şi s-a separat de Serbia în urma referendumului istoric de duminică", a anunţat luni premierul muntenegrean, Milo Djukanovici. Potrivit Comisiei Republicane privind Referendumul, 55,4 la sută dintre alegători s-au pronunţat în favoarea independenţei Republicii Muntenegru, participarea la vot fiind de 86,3 la sută.
Imediat după anunţarea rezultatului, premierul Milo Djukanovici a declarat că aceasta este "cea mai importantă zi din istoria Muntenegrului" şi că acum ţara va putea accelera demersurile în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Muntenegru are o populaţie de sub 700 de mii de locuitori, de peste 11 ori mai puţin ca Serbia. Electoratul este profund divizat, mulţi cetăţeni având puternice legături de familie în Serbia învecinată.
Muntenegru a fost un regat independent până în 1912, când, în urma primului război balcanic, s-a unit cu Serbia, rămânând ultima republică din fosta federaţie iugoslavă alături de Serbia după 1991.
Potrivit recensământului din 2003, 43 la sută dintre cetăţeni s-au declarat muntenegreni, 32 la sută sârbi, 8 la sută bosniaci, 5 la sută albanezi, 4 la sută musulmani şi 1 la sută croaţi. În ceea ce priveşte limba vorbită, 22 la sută au declarat că vorbesc muntenegreana – un dialect al limbii sârbe, iar 64 la sută sârba.
Campania pro-independenţă a fost condusă de premierul Milo Djukanovici, iar cea împotrivă de Predrag Bulatovici, liderul opo ziţiei pro-sârbe. Partizanii independenţei invocă separarea de o ţară care are relaţii dificile cu Uniunea Europeană, mai ales datorită eşecului persistent de a preda justiţiei internaţionale suspecţi de crime de război ca Radovan Karadjici sau Radko Mladici. Adversarii independenţei susţin că Muntengrul nu e viabil din punct de vedere economic, dar Blocul pro-independenţă dă exemplul monedei folosite, euro, care este total separată d
