Grijile legate de creşterea colesterolului sau de eventuale alergii, boala vacii nebune sau gripa aviară îi determină pe unii să renunţe la consumarea unor produse tradiţionale. Astfel, mâncărurile naţionale rămân un produs al publicităţii, spune antropologul Liviu Chelcea. "Mâncarea tradiţională e o modă, dar, ca orice moda, este şi inversă. Mămăliga a ajuns la noi prin anul 1600, nu este tradiţională. Este interesant că de aici s-a ajuns la o bucătărie naţională pe baza căreia se deschid chiar restaurante cu specific", arată antropologul relativitatea termenului "tradiţional". Antropologul şi etnologul Andrei Oişteanu susţine că "în România există o tradiţie a mâncatului prost, iar prin globalizare, influenţa televiziunilor, căpşunarii din Spania sau muncitorii în construcţii din Israel, obiceiurile culinare tradiţionale dispar, se "McDonald-izează"", spune el.
De altfel, trei din cinci români sunt de părere că mâncarea tradiţională este foarte periculoasă, Romania situându-se pe locul cinci în topul societăţilor care consumă cele mai grase mâncăruri din Europa şi Statele Unite, conform unui studiu realizat de institutul de cercetare de piaţă GfK. În schimb, autohtonii acordă încredere mâncărurilor italiene, nemţeşti şi chinezeşti, declarând că sunt cele mai puţin periculoase pentru organism. După masă, berea şi vinul sunt preferate în mod deosebit de bărbaţii autohtoni, unul din cinci optând pentru aceste licori. La consumul de bere suntem pe locul patru, cehii, suedezii şi austriecii fiind în topul fanilor berii. Cafeaua, de asemenea, este frecvent consumată la masa de prânz a românilor, doar ruşii şi cehii depăşindu-ne. "Băutura nu este văzută ca dublet al mâncării, ci ca un obicei de sine stătător, menit să îmbete", afirmă Oişteanu. La capitolul băuturilor spirtoase suntem însă în top, şase la sută dintre români consumând la masa de prânz băuturi tar
