Un semn mare de intrebare este insa daca pe termen lung aderarea Romaniei va influenta evolutiile economice si institutionale din Uniunea Europeana Nu putea exista o decizie mai neserioasa, dar mai pertinenta, a Comisiei de la Bruxelles in legatura cu aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, prevazuta pentru 1 ianuarie 2007. Mai neserioasa, pentru ca, se pare, Uniunea Europeana s-a molipsit de la Romania, nu stim daca in general, insa oricum in relatiile cu Romania, de politicile si abordarile "uite nu e" sau "si-n caruta si-n teleguta", specifice oficialitatilor de pe malurile Dambovitei. Caci marea gaselnita a deciziei, ce trebuia sa fie un verdict clar in 16 mai, a fost tocmai o ambiguitate nici macar maiestrit ascunsa in spatele unui limbaj diplomatic, ci chiar una explicit formulata. Parca ar fi vorba de o lege din Romania. Comisia considera ca Romania si Bulgaria vor fi pregatite sa intre in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 daca, intre timp, rezolva de o maniera ferma problemele ramase, abia in octombrie urmand a se prezenta, in sfarsit in mod articulat, recomandarea cu privire la admiterea celor doua tari. Pentru ditai puterea economica - caci daca este luata ca entitate este prima in lume - nu poate fi o chestiune prea onoranta sa jongleze cu cuvintele in locul unor decizii precise, indiferent daca acestea plac sau nu.

Solutia adoptata de Comisia de la Bruxelles este totusi cea mai pertinenta posibil. In masura in care o amanare a aderarii celor doua tari in 2008 era strict exclusa pe fond din mai multe motive, fiind inaintate de toate impotriva intereselor economice si politice ale celor ce au inca painea si cutitul in Uniunea Europeana, alternativa ar fi fost sa se dea in clar unda verde admiterii inca in 2007, ceea ce, din punctul de vedere al Uniunii Europene, prezenta aproape numai dezavantaje. Teza ca o amanare ar da posibilit