Restaurantul „Casa sârbului“ respecta blazonul tarii a carei „bucatarie“ o promoveaza, punând la dispozitia clientilor un meniu bogat in specialitati sârbesti. Unde pierde din puncte localul amintit? La faptul ca „afacerea“ da impresia ca este... neintretinuta. Despre „Casa Sârbului“ nu stiam decât ca ajuta, prin angajare, tinerii cu probleme sa se integreze mai usor in societate. Gest mai mult decât laudabil, daca acesti tineri s-ar dovedi adevarati profesionisti când vine vorba de sintagma „clientul nostru, stapânul nostru“. Ori, in alimentatie publica, si nu numai, atentia angajatului in ceea ce priveste „satisfacerea“ clientului este obligatorie. La „Casa Sârbului“, din nefericire, angajatilor, desi amabili, le lipseste ceva din flerul ospatarilor profesionisti. Cred ca as fi putut pleca oricând de la masa terasei restaurantului, chiar si fara sa platesc, pentru ca, o data „bucatele“ servite, ospatarul m-a abandonat acolo, fara sa am cui sa cer un pahar cu apa sau, eventual, nota de plata. Asadar, m-am putut bucura de „discretie“ totala, ca sa nu spun ca am fost tratata cu indiferenta. In ceea ce priveste mâncarea, nu pot sa spun decât ca este gustoasa. Lista bogata in specialitati sârbesti, de genul tochitura sârbeasca, punjeni pileci grudi (piept de pui umplut la gratar), punjeni svinski file na zara (muschi de porc umplut la gratar), plejkavica (carne de vita tocata condimentata la gratar), srbska salata (salata sârbeasca) si multe altele, te face sa revii de multe ori asupra paginilor meniului trilingv. Pentru prânzul meu am ales un snitel a la Kladovo (preparat din pulpa de porc, sunca presata, ficatei, gogosari, costita, ciuperci si cascaval). Ceva de „reclamat“? Cartofii prajiti, insuficient pregatiti, si-atât. As putea chiar sa spun ca mi-am incântat simturile cu acest fel de mâncare. Cei de la Kladovo chiar se pricep la snitele! Un gust amar mi l-a lasat