- Diverse - nr. 100 / 24 Mai, 2006 Vom insista, in continuare, asupra semnificatiei conceptului de lumina, care are un fond semantic foarte bogat, cu incidenta in plan filozofic, psihologic si religios. Lumina simbolizeaza in primul rand cunoasterea si autocunoasterea. Aceste atribute, coroborate cu iubirea propovaduita de religie, fundamenteaza in plan imaginar, configuratia esentiala a unei asemenea puteri. Nu vei cunoaste realitatea si cu atat mai putin divinitatea, daca nu te cunosti pe tine insuti (Socrate). Mai mult, sa te cunosti pe tine insuti, sa stii ca exista, cum ar spune celebrul psihanalist Yung, doua constiinte ale sufletului _ binele, si identitatea asumata, adica Eul, si sa reusesti sa-ti reiei axa verticala a legaturii Eu-Sine, intelegand ca lumea si omul sunt marturie a infinitatii posibilitatilor divine, este una dintre multiplele aspiratii ale omului si umanitatii. Din pacate, mai mult ca oricand, astazi omul traieste doar in planul vietii exterioare - Eului, ramanand mai mult in registrul animal (zoon politicon, dupa cum il defineste Aristotel), biologic, privat de constiinta unitatii antropocentrismul devansand sociocentrismul. Aceasta, si ca urmare a miscarii centrifuge sub raport motivational si ca ideal de viata, amplasandu-l pe orbita singularitatii - solitaritatii si nu a solidaritatii. Omul se pietrifica sufleteste, devenind mai egoist si individualist, intolerant si exclusivist, provocand energii negative prin gandire si traire, adica mai multa energie negativa decat pozitiva. Sa observam insa asociatia semantica a unui cuvant frecvent regasit in cartile scripturii, si anume cel de piatra, care intr-o prima acceptiune ar insemna, piatra ce a fundamentat biserica crestina, dupa numele Apostolului Petru. In ebraica, cuvantul piatra are o semnificatie mai complexa, si cum am spune noi, mai adecvata hermeneuticii (descifrarii sensurilor s