Comuna Suplac este un loc despre care nu se prea vorbeşte. Asta deşi comuna este una de frunte, deşi oamenii sunt aşezaţi bine la casele lor. Atestată documentar încă de la 1331, sub numele Zeplac, Suplacul de azi, mai păstrează urme ale vechilor vremuri. Ambiţia declarată a primarului comunei, Sandor Mihai, a fost aceea de a face din Suplac, parte integrantă din aşa numitul “Drum al Vinului”.

* Reporter: S-a materializat această dorinţă a dumneavoastră?

Sandor Mihai: Avem o mare durere. În loc să se integreze în acest traseu, satul a hotărât că scoaterea viilor de pe dealuri şi redarea terenurilor agriculturii ar fi cea mai bună soluţie. Acum, după câţiva ani le pare rău după viile lor care făceau renumele locului, dar este prea târziu. Ceea ce s-a mai păstrat, doar aproximativ 2 la sută, sunt vii bătrâne, care nu mai prezintă interes. Plantarea butaşilor din nou pe coastele dealurilor înseamnă foarte mulţi bani, bani pe care ţăranii nu îi au. S-ar putea realiza doar cu ajutorul unui investitor care să aibă şi răbdare până la primul rod.

* Rep.: Care sunt preocupările localnicilor?

S.M.: Marea majoritate se ocupă cu agricultura şi cu creşterea animalelor. Pe timpul verii, atunci când fructele de pădure abundă, o societate angajează oameni din comună şi, cu ajutorul lor, strâng fructele pe care le congelează şi apoi le exportă. O altă societate a oferit locuri de muncă în pomicultură. Pe o suprafaţă de 220 de hectare sunt plantaţii pe meri, peri, pruni, cireşi, vişine, frunte care sunt vândute apoi pe piaţă sau duse la fabricile de sucuri. Mai e şi o fermă avicolă şi, dacă dă Dumnezeu să nu ajungă gripa aviară pe la noi, atunci totul va fi bine. Noi am luat toate măsurile de precauţie, am anunţat oamenii despre ceea ce trebuie să facă în această perioadă. Sperăm doar să fie bine. Cu toate astea Sighişoara e doar la 50 de kilometri de noi. @