Saptamina trecuta, Editura Humanitas a lansat o noua colectie: „Raftul Denisei“, colectie coordonata de Denisa Comanescu. Primele sapte titluri lansate sint: intreaba praful de John Fante, Michelangelo Electric de Sarah Hall, Pianul mecanic de Kurt Vonnegut, Relatare despre regele David de Stefan Heym, iar in seria de autor „Isabel Allende“: Zorro, Fiica norocului si Casa spiritelor. Vor mai urma, in urmatoarele saptamini, Furie de Salman Rushdie, Portocala mecanica de Anthony Burgess, Turnul sinucigasilor de Nick Hornby, Mesagerul de L.P. Hartley. Revista Observator cultural a provocat-o pe Denisa Comanescu la un interviu despre ce inseamna sa fii editor de literatura straina intr-o Romanie cu pofta de fictiune.
Din ce an esti editor?
Din 1978. Am venit la Editura Univers si am intrat ca ucenic la minunata redactoare si mare traducatoare Antoaneta Ralian. Concursul l-am dat chiar cu domnia-sa.
Asta era imediat dupa terminarea facultatii?
Nu. La inceput am fost repartizata la Chimimportexport ca translator. Am lucrat acolo sase luni. Pe urma am dat concursul la Editura Univers.
Iti pare bine sau iti pare rau ca ai fost la Editura Univers?
imi pare foarte bine. Era singura editura specializata in traduceri. Comunistii, ca sa poata avea un ochi vigilent, centralizau majoritatea traducerilor la Editura Univers, unde apareau in jur de 200 de carti pe an. Mai apareau traduceri si la celelalte edituri, dar destul de sporadic. Sigur, apareau traduceri in colectia „Biblioteca pentru toti“ a Editurii Minerva. Cind am ajuns la Editura Univers m-am ocupat, ca orice nou venit, de literaturi mai departate, de literatura japoneza, de exemplu. Asta mi-a prins enorm de bine mai tirziu. M-am ocupat si de literatura maghiara si de literaturile de limba engleza ale tarilor din Commonwealth. Iar din 1981, de cind s-a pensionat
