"Noua stinga romaneasca" este un concept pe care Ion Iliescu l-a introdus ieri pe scena publica, odata cu lansarea Polului Social, constructia nasita de fostul presedinte si de vechiul sau camarad, Petre Roman. Sincer sa fiu, nu inteleg nimic din conceptul asta. Cum adica "noua stinga"? Politica romaneasca o fi cumva vreun fel de lup care tocmai a napirlit de vechea stinga, acum crescindu-i una noua? Dar, chiar si asa, imi vine greu sa gasesc ceva nou in proiectul iliescian. Si o sa explic de ce, in rindurile de mai jos.
In primul rind, lipsa noutatii vine de la oameni. E absurd sa vezi aceleasi fete de care te-ai plictisit privindu-le vreme de 16 ani, asigurindu-te acum ca reprezinta ceva nou. Lui Iliescu ii cunoastem saracia si cinstea, ii stim mineriadele si am vazut cum a crescut la sin toata trupa baronetului local si national, toata floarea securoida, gasca de intreprinzatori cu ochi albastri care a devalizat Romania. Il stim si pe Petrica. I-am apreciat sarmul post revolutionar, puloverul si discursul de om scolit in strainatate. Nu au fost putini cei care au asteptat de la el ceva in anii imediat urmatori lui '89 si care au primit la schimb un mare nimic si multe vorbe frumoase.
In al doilea rind, lipsa noutatii vine din strategie. Aceeasi idee rasuflata, cu care Iliescu a incatusat pluripartitismul, imediat dupa revolutie: sa facem front comun, sa ne adunam in jurul aceluiasi ideal, sa ne unim fortele, sa dregem ceva... Cu el in frunte. Ei bine, nu vad in "Polul Social" altceva decit o tentativa de a rastalmaci ideea Consiliului provizoriu al Frontului Salvarii Nationale (CFSN). Aceeasi marfa, acelasi ambalaj. Schimbindu-i doar numele, nu stiu daca initiatorii proiectului vor reusi sa-i schimbe si data expirarii. Si, la fel ca in decembrie '89, Ion Iliescu ne da asigurari ca aceasta constructie nu are ca obiect constituirea unei alterna
