De când best-sellerul "Codul lui Da Vinci" a început să facă prozeliţi, bisericile creştine au intrat într-un soi de panică, alimentată şi amplificată în permanenţă. Milioanele de volume vândute în întreaga lume, au ridicat în faţa capilor bisericilor de pretutindeni, problema secularizării credinţei. Întrebările cele mai frecvente în acest caz, au fost cum de s-a ajuns la îndoială, şi cum şi unde "pe drum" lumea şi-a pierdut încrederea. Prima care a reacţionat a fost Biserica Catolică, prin comandarea unor sondaje, costisitoare de altfel, dar strict necesare. Şi pentru prima dată de la marea schismă, Vaticanul a fost interesat în a afla răspunsurile tuturor cultelor creştine. Rezultatele obţinute au fost destul de descurajante. În statele cu tradiţie democratică din Vestul Europei, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Italia, Belgia, Norvegia, Suedia, Olanda, doar 45 la sută din populaţia creştină are încredere în învăţămintele bisericeşti. Criticile cele mai neaşteptate la adresa bisericii au venit din partea populaţiei din Franţa, Spania, Cehia şi Ungaria, unde din cei 50 la sută care se declară credincioşi, aproape 25 la sută au în ultimii ani serioase îndoieli în legătură cu jumătăţile de adevăr servite de clerici. Acest ultim eurobarometru ne-a plasat pe noi românii, undeva sus, pe lista celor mai credincioase popoare ale continentului. 80 la sută din populaţia României şi-au declarat încrederea în biserică şi credinţa în Dumnezeu.

Cât ştim noi credincioşii

Dar de data aceasta Biserica nu a mai vrut să se lase păcălită de declaraţii "deşarte" şi a testat o parte a acestor declaraţi credincioşi. Stupoarea a fost cu atât mai mare cu cât cei care s-au declarat creştini şi practicnţi fervenţi ai normelor şi învăţămintelor creştine, nu au putut da răspunsuri la întrebări simple. La întrebările legate de cine au fost cei mai importanţi sfinţi şi sărb